PROPUNERI pentru îmbunătățirea proiectului ”Metodologie de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării” elaborat de MEC

11.08.2023

PROPUNERI

pentru îmbunătățirea proiectului  ”Metodologie de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării”  elaborat de Ministerul Educației și Cercetării

Încep prin a menționa că am analizat cu atenție conținutul proiectului și îmi exprim regretul că m-am confruntat cu o anumită nedumerire. Având în vedere experiența mea îndelungată în domeniul educației și cercetării, simt că este necesar să formulez câteva sugestii. Sper că acestea vor fi luate în considerare, având convingerea că pot contribui semnificativ la îmbunătățirea proiectului în discuție.

  1. Clarificarea obiectivelor

Cred ca trebuie de detaliat mai clar obiectivele generale și specifice ale metodologiei, astfel încât să fie ușor de înțeles și să fie evident cum va contribui aceasta la consolidarea cercetării și inovării cu scopul de a  sprijini carierele cercetătorilor, a promova excelența în cercetare și inovare și a contribui la dezvoltarea sectorului științific și tehnologic național.

Astfel, toți cei implicați vor înțelege cu ușurință scopurile și beneficiile acestei metodologii.

se  ofere finanțare de bază pentru menținerea și dezvoltarea infrastructurii publice din domeniile cercetării și inovării, asigurând resursele necesare pentru echipamente, facilități și materiale esențiale pentru progresul cercetării și inovării.

Să aloce resurse pentru susținerea stabilă a carierelor cercetătorilor, inclusiv a tinerilor cercetători, prin finanțarea cheltuielilor de personal și oferirea de stimulente pentru angajarea și reținerea specialiștilor în domeniile cercetării și inovării. 

Să stabilească criterii clare de evaluare a performanței instituționale și a cercetătorilor, astfel încât finanțarea complementară să fie acordată în funcție de rezultatele obținute, contribuind astfel la promovarea excelenței în cercetare și inovare.

Să asigure că metodologia sprijină dezvoltarea sectorului științific și tehnologic național prin alocații bugetare corelate cu prioritățile naționale de cercetare și inovare și prin stimularea participării în proiecte internaționale de cercetare. 

Prin detalierea și prezentarea clară a acestor obiective, metodologia va fi mai ușor de înțeles și vor fi evidențiate beneficiile directe pe care le aduce consolidarea cercetării și inovării în țară.

  1. Definirea indicilor de performanță

Trebuie de stabilit indicatori de performanță clar definiți pentru fiecare tip de finanțare (de bază, complementară, suplimentară), astfel încât să fie ușor de evaluat modul în care organizațiile ating obiectivele propuse.

In finanțarea instituțională de bază este necesar de inclus raportul cheltuieli/venituri, care va constitui  procentul de cheltuieli de personal și de dezvoltare a infrastructurii din cadrul finanțării de bază raportate la veniturile totale ale organizației.

La fel este necesar de inclus rata de reținere a cercetătorilor care va constitui  procentul de cercetători care rămân angajați în cadrul organizației pe o perioadă de timp determinată în comparație cu cei care părăsesc organizația.

Este necesar sa cunoaștem gradul de utilizare a infrastructurii - procentul de utilizare efectivă a facilităților și echipamentelor de cercetare și inovare finanțate de bază în comparație cu capacitatea lor totală.

Pentru a stimula finanțarea trebuie să cunoaștem contribuția entităților la proiecte naționale și internaționale, care ar fi numărul de proiecte de cercetare și inovare în care organizația este implicată și procentul din bugetul total alocat pentru finanțarea instituțională de bază care provine din astfel de proiecte.

În finanțarea instituțională complementară  este necesar de ținut cont de numărul de proiecte de cercetare de înaltă calitate, de excelență în care organizația a fost implicată și care au obținut recunoaștere națională sau internațională, performanța științifică - Impactul articolelor publicate de cercetătorii organizației în reviste de renume și numărul de citări ale acestora, gradul de colaborare internațională în cadrul proiectelor de cercetare și inovare, atragerea de finanțări externe, inclusiv parteneriate internaționale, proiecte de cercetare europene, proiecte industriale, proiecte educaționale, culturale etc.

În finanțarea instituțională suplimentară este inclus transferul tehnologic, numărul de produse, servicii sau tehnologii dezvoltate și transferate către sectorul industrial sau către societate, precum și impactul economic, educațional și cultural generat, numărul de proiecte sau inițiative legate de domeniile emergente sau tendințele internaționale în care organizația este implicată, gradul de implicare a organizației în dezvoltarea curriculum-ului pentru educația în cercetare și inovare, precum și calitatea resurselor de învățare dezvoltate.

Numai prin definirea unor indicatori de performanță clari și relevanți pentru fiecare tip de finanțare, se va asigura o evaluare obiectivă a modului în care organizațiile ating obiectivele propuse și pot fi finanțate.

Cu regret coeficienții incluși în formulele propuse în proiect sunt după părerea mea exhaustivi si reflectă numai atitudinea ministerului față de fiecare instituție. Nu poate fi un așa mare decalaj de exemplu a organizațiilor din științe ale naturii si economice de la 1 la 96. Trebuie de propus criterii de performanță și de necesitate logistica și infrastructurală pentru a determina gradul de finanțare instituțională a fiecărei instituții de cercetare. In majoritatea țărilor nu se practică ca  universitățile să fie finanțate instituțional. La noi după reformă, după absorbția institutelor a apărut o astfel de necesitate  de finanțare instituțională. Poate ar fi mai acceptabil dacă această finanțare s-ar referi numai la institutele, centrele și laboratoarele din cadrul universităților.  

  1. Transparență în alocarea bugetară

De evidențiat  procesul de alocare a bugetului în funcție de tipul de finanțare și justificările aferente pentru fiecare organizație beneficiară.

Este corect ca bugetul total alocat pentru finanțarea instituțională  să fie  distribuit numai către organizațiile de drept public din domeniile cercetării și inovării, luând în considerare ponderea fiecărei organizații în cadrul întregului ecosistem științific și tehnic, descris mai sus.

Alocarea pentru fiecare organizație se va face pe baza formulei de calcul propus de minister care ține cont de volumul transferului anual de la bugetul de stat destinat finanțării instituționale, și de ponderea specifică a organizației în totalul alocațiilor pentru finanțarea de bază. Aș prefera ca aceasta formulă sa fie utilizata numai la elaborarea bugetului in baza performanțelor care trebuie sa fie incluse in proiect.

  1. Implicarea echipei de cercetare

De asigurat  cercetătorii  implicați în procesul de stabilire a portofoliului temelor de cercetare, pentru a asigura relevanța și coerența cercetării cu prioritățile naționale și internaționale.

Este un element foarte important, deoarece echipa va  organiza ședințe periodice de consultare cu cercetătorii săi pentru a identifica direcțiile de cercetare care sunt relevante și promițătoare. Aceste consultări pot avea loc în cadrul atelierelor sau în întâlniri individuale pentru a colecta feedbackul cercetătorilor cu privire la prioritățile de cercetare.

 Cercetătorii trebuie să fie invitați să participe activ în procesul de planificare strategică. Acest lucru poate implica sesiuni de brainstorming, dezbateri sau sondaje pentru a identifica temele și direcțiile de cercetare care ar trebui să fie incluse în portofoliu.

Cercetătorii pot forma comitete de selecție a temelor de cercetare care să includă cercetători cu experiență relevantă. Aceste comitete pot evalua și selecta propunerile de proiecte în funcție de contribuția potențială la prioritățile naționale și internaționale. Cercetătorii pot dezvolta platforme online sau instrumente de colaborare pentru cercetători, unde aceștia pot propune idei de proiecte, pot discuta și pot vota pentru temele care li se par cele mai relevante și importante.

 

Deci prin implicarea cercetătorilor în procesul de stabilire a portofoliului temelor de cercetare, Ministerul asigură că cercetarea este aliniată cu prioritățile și nevoile reale ale comunității științifice și ale societății în general și finanțarea este motivată.

  1. Evaluarea și transparența

De stabilit un proces clar de evaluare a performanței instituționale, cu implicarea unui Consiliu Consultativ și cu publicarea periodică a rapoartelor de evaluare și de inclus această prevedere în proiect.

  1. Procesul de restituire a bugetului

De detaliat mai clar modul în care mijloacele financiare neutilizate sau subutilizate vor fi restituite la bugetul de stat, astfel încât să se evite riscul de subfinanțare sau dezechilibre în utilizarea fondurilor.

  1. Transparența și participarea publicului

De inclus o prevedere pentru asigurarea transparenței în procesul de stabilire a criteriilor și indicatorilor, oferind oportunități pentru feedback din partea comunității științifice și a altor părți interesate.

  1. Asigurarea flexibilității

De introdus  elemente de flexibilitate în metodologie pentru a putea răspunde la schimbările în prioritățile de cercetare și inovare pe termen mediu și lung.

  1. Monitorizarea și evaluarea permanentă

De inclus  o componentă de evaluare periodică a eficacității și relevanței metodologiei, pentru a asigura că aceasta își atinge obiectivele și că se pot face ajustări dacă este necesar.

  1. Educație și comunicare

De inclus  în metodologie o componentă de educație și comunicare pentru a asigura înțelegerea clară a regulilor și procedurilor de finanțare de către toate părțile implicate.

Astfel, propunerile m-am străduit să le redactez clar și concis, astfel încât să fie ușor de înțeles și de implementat. De asemenea, luarea în considerare a exemplelor de bune practici în finanțarea cercetării și inovării la nivel internațional ar putea contribui la dezvoltarea unei metodologii robuste, mai pragmatice  și mai eficiente.

Consider că metodologia propusa nu va fi efectivă și va aduce la pierderea potențialului existent, dacă nu se va ține cont de cele menționate.

Vor trebui zeci de ani pentru a crea un nou potențial științific național.

Acad. Prof. Gheorghe Duca

11/08/2023

© Copyright 2021 – 2024
Elaborat de Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale